Kölcsönsorok: Tudor Argezi

A barátom / Prietenul

Hát így, Urszejem,
Pihentesd fejed a térdemen –
És áraszd szemembe jóságod.
Szép kutya, tudod, én vagyok a barátod,
Bízol bennem,
Vad, hegyi pásztorom, és élvezed
A hangom és a kezem simogatását,
Mert érzed a sziklás Gorj, a juhakol szagát
És az otthoni gubát, bocskort.
Selymes bundád bozontos
És kemények a lábaid,
Mint kaluser gazdád botjai.
De vas szemfogával puhán mardossa,
Mikor szájkosarából a kezem megfogja.
Kedvességét így mutatja.
Ruhámat dúvadként rángatja.
Kínálkozik, gyönyörködtet.
Elém jön és arcomig szökdel.
Bajszomhoz ér orra hideg bőre.
Magának akar, magának tudna.
Kapumra írtam: „Harapós kutya”.

(Fordította Csata Ernő)


Așa, Ursei,
Pune-ți botul pe genunchii mei –
Și uită-mi-te-n ochi cu bunătate.
Câine frumos, tu știi că ți-s frate,
Tu ai încredere în mine,
Ciobanule de munte, sălbatec, și ți-e bine,
Să te mângâi cu glasul și cu mâna
Că simți ăn mine Gorjul de piatră, strungă, stână
Și sarica și-opincile de-acasă.
Zbârlita blană ți-este mătăsoasă
Și labele vânjoase ți-s
Ca bâta călușarilor ce te-au trimis.
Colții de fier au însă mușcătura moale
Când încă-apucă mna-ntre zăbale.
Ca să-mi arate că ți-s drag.
Mă prind de haina-n fiară și mă trag.
Mă-mbie, mă răsfață.
Imi ieși în drum și-mi sari în față.
Și nasul rece mi-ajunge la mustață.
Te știi al meu și vrei să fiu al tău.
Am scris pe poartă: ” Câine rău “.

2018. május 16.

Szóljon hozzá!